Muntii Atlas – Alexandru Baran

In perioada 23 februarie-7 martie am efectuat o calatorie in Maroc, alaturi de prietenii Lucian Dinescu, Ileana Muica CAR Bucuresti si Dinu Turcanu, principalul scop al calatoriei fiind realizarea unei expeditii in Muntii Atlas si ascensiunea pe varful Jebel Toubkal 4167m.Cu un cost al biletelor deavion mai mic de 150 de euro pe ruta Bucuresti-Madrid si apoi Madrid-Marrakech si retur la companiile Wizz Air respectiv Easy-Jet, aceasta destinatie ni se paru perfecta pentru a incerca acum , pe perioada iernii, o ascensiune la altitudine la un pret mai mult decat accesibil.

Preturile in Maroc sunt de asemenea modeste, dormim in prima noapte cu doar 9 euro la un hotel chiar in centrul orasului Marrakech si a doua zi de dimineata pornim cu un taxi spre munte, astfel ca pana seara reusim sa urcam la refugiul Toubkal 3207m, unde punem corturile.A doua zi, pe 26 februarie, vreme superba, doar vant puternic.Abordam Varful Toubkal pe traseul clasic, desi un o ascensiune pe ruta Ouanoums Ridge AD ne face cu ochiul.O buna parte a echipamentului tehnic ramasese insa acasa pentru ca bagajele sa se incadreze in limita de greutate permisa la avion, astfel ca renuntam la idee dar ne promitem unul altuia ca vom reveni alta data pentru aceasta creasta care ni se pare superba.Mai departe totul decurge perfect, la aproximativ 4 ore si jumatate de la pornire ajungem cu totii pe varful Jebel Toubkal 4167m, cel mai inalt din Muntii Atlas.Coborarea se desfasoara fara incidente, iar a doua zi din cauza deteriorarii vremii ne
retragem si incepem coborarea de la refugiu, hotarati insa sa mai urcam macar un varf sau doua in zilele pe care le mai avem la dispozitie si, desigur, sa vizitam cat putem din tara.Intervine insa un incident neprevazut si foarte neplacut.La coborare, pe poteca, cu putin inainte de a ajunge in localitatea Imlil, calc gresit si piciorul se indoaie foarte urat sub mine din cauza bagajului de aprox 25 kg. Reusesc totusi sa cobor, desi chinuit de durere si seara ajung la spitalul din Marrakech unde primesc ingrijiri si chiar o bucata de gips.Era o entorsa serioasa si, desigur, eu o terminasem cu muntele pentru urmatoarele zile.Colegii mei mai reusesc insa o ascensiune pe varful Angour 3616m, un varf superb si mult mai tehnic deca Jebel Toubkal.Apoi mai facem ceva turism auto prin Maroc, cu o masina inchiriata, in zilele care ne mai ramasesera pana la zborul de intoarcere.
Odata ajuns in Romania si dupa examinari mai amanuntite, diagnosticul suna destul de dur, insa nu prea surprinzator pt mine :ruptura de ligament talo-fibular stang. Desigur, necesita operatie si o perioada de refacere destul de lunga, dar acum nu-mi ramane decat sa urmez programul impus de medic si sa astept rabdator ziua cand voi fi refacut complet.
Muntii Atlas au fost, in ansamblu, chiar mult mai spectaculosi decat ma asteptam si merita din plin vazuti, insa in nici un caz vara, caci temperaturile sunt chiar si in aceasta perioada destul de ridicate, cel putin pana la altitudinile de 2500-3000m.
Doresc de asemenea sa le multumesc colegilor mei pentru intelegerea avuta si ajutorul acordat dupa aceasta nefericita intamplare.Privind in urma, au constituit o echipa pe care as vrea sa o am alaturi si la viitoarele=

 

 

0 Responses to “Muntii Atlas – Alexandru Baran”


Comments are currently closed.